Vara asta mi-am (dez) organizat concediul destul de haotic.
Dorul de mare vine doar o dată la 2-3 ani. Altfel, pot face cu la fel de mult drag alte lucruri, mai ales dacă implică orice formă de cultură.
Chiar dacă avem deja a cincea ediție, abia anul trecut am auzit în treacăt despre C’Art Fest, dar nu i-am acordat prea mare atenție.
Până acum câteva luni, când am aflat că una dintre conferințe va fi susținută de Pascal Bruckner, nu m-a interesat foarte tare. Oarecum așa m-am convins să particip la o parte din activități. Dar, da, asa cum s-a scris într-o gazetă, a fost un “festival cu Pascal Bruckner, la țară, în Transilvania” – și nu e nimic rău în această afirmație.
Lista a fost completată de mulți alți artiști, mai mult sau mai puțin cunoscuți. Fiecare a cules cu arta sa aplauze și emoții.
Mai pe lung – Cristian International Art Festival – de unde rezultă că C-ul din denumire vine de la Cristian. Comună cochetă, prima pe drumul dintre Brașov și Bran. Dacă ești în trecere, neapărat să te oprești la Biserica Evanghelică Fortificată. Este una dintre cele mai frumoase pe care le-am văzut și au program de vizită cu ghid care vorbește cel puțin română și germană (auzit).
Ca multe din evenimentele de anul acesta, tema a fost în jurul centenarului, cu specific pe diversitatea culturală din Transilvania și din Europa. Din păcate, sașii din Transilvania sunt puțini, în Cristian se pare că ar mai fi în jur de 100. Se mai simte însă influența lor în comună. Aici am aflat diferența dintre Kürtőskalács și Baumstriezel, unde al doilea este săsesc și este mult mai mare, dar la fel de gustos.
Din motive obiective, am ratat deschiderea festivalului, dar am recuperat cultură în zilele următoare.
În cele opt zile de festival au avut loc piese de teatru, concerte, proiecții de film și conferințe.
Cel mai mult mi-a plăcut piesa de teatru “Cu ce vă servesc?” (Maia Morgenstern). În centru au fost toate opțiunile cu care suntem bombardați și greutatea de a face alegeri sau, din contră, greșeala de a ne dori totul (chiar ce nu este necesar).
Pentru copii au fost în fiecare zi ateliere și opera “Orchestra lui Nino” (pusă în scenă de Opera Comică pentru Copii).
Este inedit că au folosit Biserica Evanghelică în rol de sală de spectacol și de conferință. E plăcut să vezi cât de frumos este îngrijită Biserica din Cristian, comparativ cu cea din Feldioara + cazul trist al celei din Rotbav.
Pascal Bruckner aproape că a umplut Biserica în penultima zi de festival. Cum mă așteptam, a vorbit în franceză și a folosit un translator. Nu am studiat vreodată limba franceză, așa că nu am mai ascultat discursuri în franceză (cel puțin nu cu prea mare interes). A fost o dublă nouă experiență. Voi detalia subiectul într-o postare ulterioară.
Nu am intenționat și nici nu am reușit să particip la toate spectacolele. Am ajuns însă la cele care m-au interesat. Știu că pentru fiecare a fost câte ceva încântător în program.
Spre deosebire de anul trecut, nu au mai fost incluse în program lansări de carte, dar tot m-am întors cu “De ce fierbe copilul în mămăligă?”. Mama a devorat-o în două zile.
Găsiți programul complet pe site-ul festivalului. Fiți pe fază pentru anul viitor.