Să citesc Despre frumusețea uitată a vieții a fost cea mai bună decizie de cititor din ultima perioadă.
Nu am pornit cu speranța că voi savura așa de mult cartea pentru că experiențele de până acum cu nume importante din sfera scriitorilor importanți și actuali a fost mai mult sau mai puțin plăcută. De obicei, mă pierdeam în fraze din care nu înțelegeam mare lucru fără DEX sau în dorințele autorilor de a epata. Read more
Știți cărțile pe care le-am citit în copilărie și pare că a fost singura etapă în care aveau și alte sensuri în afară de nostalgie? Am crescut cu Singur pe lume, Tom Sawyer și La Medeleni.
Mă gândeam că n-o să mai găsesc vreo carte pentru copii, pe care să o citesc acum, ca om mare și să simt că fac parte din poveste. Și, iată, unde era. Read more
Am ales Povestea slujitoarei pentru iunie cu gândul și la serial.
Nu știu dacă a fost momentul potrivit sau dacă a fost cea mai bună decizie. Pe tot parcursul cărții am așteptat să se întâmple ceva, dar nu. Read more
Vara asta mi-am (dez) organizat concediul destul de haotic.
Dorul de mare vine doar o dată la 2-3 ani. Altfel, pot face cu la fel de mult drag alte lucruri, mai ales dacă implică orice formă de cultură.
Faulkner spunea despre Zgomotul și furia că este cel mai bun roman scris de el vreodată.
Romanul descrie decăderea familiei Compson. Acesta începe haotic, așa cum gândesc personajele. Deși toți au conștiința apartenenţei la familie, sunt individualiști și au așteptări mai mari de la ceilalți decât de la ei înșiși.
Ferestrele noastre erau întunecate. La intrare nu era nimeni. Când am intrat am mers pe lângă peretele din stânga, dar nu era nimeni și doar scările arcuindu-se în sus în umbră ecourile pașilor generațiilor triste ca praful ușor peste umbre, pașii mei trezindu-i ca praful, ca lin apoi să se așeze iarăși.