Clipa cea repede – Nichita Stănescu

S-a pus la îndoială piatra
ca vorbire.

Au zis de fluture că este
o respirare, —

de cartof, de porumb şi de prună,
strigăt de nefiind,

la fel de porc, de capră şi de lună,
fel de mesteacând.

Ei n-au ştiut nici să citească
leul în alergare,
că literă preeste şi zeiască.

N-au descifrat câmpia mare,
marea cea mare,
viaţa prea singură
ce ni s-a dat…